Oraşul Broşteni din județul Suceava (Bucovina) se întinde pe 594 de kilometri pătraţi, adică o suprafaţă de două ori şi jumătate mai mare decât cea a Bucureştiului! Capitala României are o suprafață de 228 kilometri pătraţi. Broşteni a devenit oraş în anul 2004, prin faimoasa Lege 83, în urma căreia sute de comune din țara noastră au fost decretate localităţi urbane.
Oraşul din nordul României este situat pe valea râului Bistriţa, la graniţa cu judeţele Neamţ şi Harghita. Este alcătuit din localităţile Broşteni, Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Hăleasa, Holda, Holdiţa, Lungeni, Neagra şi Pietroasa. Comuna Broşteni a fost declarată oraş în urmă cu 10 ani, împreună cu alte localităţi din judeţul Suceava.
Citește șiRomânii se mută masiv din București în acest oraș situat la o oră distanță. Secretul care îi atrage ca un magnet aici
Broșteni se întinde pe o suprafaţă de 596,66 de kilometri pătraţi, depăşind alte orașe aflate pe locurile 2 și 3 ca suprafață la nivel național! Este vorba de Vişeu de Sus (județul Maramureş), cu 443,06 kilometri pătraţi, şi Săcele (jud. Braşov), cu 320 de kilometri pătraţi.
Oraşul bucovinean numără sub 5.200 de locuitori, potrivit celui mai recent recensământ efectuat în România. Ca aspect, este un orășel tipic montan, designul urban fiind prezent doar în centrul urbei. Așezarea este pomenită şi de scriitorul Ion Creangă în „Amintiri din copilărie”, fiind menționată ca locul în care micul Nică ia râie de la caprele Irinucăi.
Broșteni a fost menționat, pentru prima dată în istorie, în anul 1488, când domnitorul Ştefan cel Mare a dăruit Mănăstirii Voroneţ moşia care îl avea în componență. Până în 1807, localitatea a făcut parte din Braniştea Voroneţului. Atunci, logofătul Constantin Balj a cumpărat moşia unde localnicii se ocupau cu creşterea animalelor, vânătoarea şi exploatarea lemnului.
Vezi șiLocalitatea superbă în care poți cumpăra o casă cu 5 lei. Străinii sunt fascinați de acest colț de Rai din Europa
Cu toate că pare o așezare anodină, în afara marilor circuite turistice, Broșteniul are câteva obiective interesante: Biserica din lemn Sfântul Nicolae, cunoscută și sub denumirea de Biserica-muzeu Ion Creangă, construită în 1779, Casa administratorilor Domeniilor Coroanei (1895), Şcoala din Holdiţa (1905), Cuptorul de ars var din Dârmoxa (1924) şi Piatra simbolică „Ion Creangă”. Aceasta din urmă ne amintește de scena din „Amintiri din copilărie”, când casa Irinucăi este dărâmată de un bolovan. Mai trebuie menționat că, pe 17 februarie 2024, orașul a fost atestat de Guvern ca stațiune turistică de interes local.
Orașul din România care rupe topul. E peste București, Cluj, Brașov, Constanța și Timișoara ca mărime. Are doar o mână de locuitori
