Canalul Siret-Bărăgan, o inițiativă strategică lansată în 1986, are ca scop dezvoltarea infrastructurii principale de irigații, având potențialul de a transforma radical agricultura în regiunile traversate. Traseul preconizat al canalului începe de la Acumularea Călimănești, de pe râul Siret (în județul Vrancea), și se termină la lacul Dridu, pe râul Ialomița, în nordul Bucureștiului. Acesta va traversa localități importante precum Mărășești, Focșani, Râmnicu Sărat, Buzău, Urziceni și Dridu.
Conform datelor prezentate de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), canalul va avea o lungime totală de 50 de kilometri în faza actuală a proiectului, o lățime de 57 de metri la suprafața apei și o adâncime de 7 metri. Canalul va permite irigarea terenurilor agricole cu cheltuieli minime, datorită alimentării gravitaționale cu apă.
Proiectul se află în prezent în etapa I de execuție, care vizează realizarea a primilor 23 de kilometri. Ministrul Florin Barbu a subliniat impactul major pe care acest canal îl poate avea asupra agriculturii românești.
„Până în prezent, 1,4 milioane de hectare au fost reabilitate, iar prin alocarea de 500 de milioane de euro din Planul Strategic pentru infrastructura secundară de irigații, alte 680.000 de hectare vor beneficia de modernizare. Este vorba despre un sprijin de 1,5 miliarde de euro, fără cofinanțare, inclusiv TVA eligibil”, a explicat acesta, potrivit Evz.
Citește și: Sebastian Burduja dă startul pentru realizarea ultimului proiect major al lui Ceaușescu. Guvernul a aprobat defrișarea a 30 de hectare de pădure. ONG-urile de mediu protestează
Totodată, Ministerul Agriculturii a prevăzut în bugetul pentru 2025 o sumă de 100 de milioane de euro pentru a asigura apă gratuită pe infrastructura principală de irigații, dar și pentru decontarea a 50% din consumul de energie pentru stațiile de punere sub presiune.
Deși a fost lansat în 1986, proiectul Canalului Siret-Bărăgan are o istorie mult mai veche. În 1972, ideea construirii acestui canal a fost prezentată liderului comunist Nicolae Ceaușescu, care însă a respins-o, favorizând alte rute de transport navigabil, în special pe valea Argeșului și spre zona Pitești. Canalul a fost totuși inițiat mai târziu, în ultimii ani ai regimului comunist, fiind considerat unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură hidrotehnică din România.
Inițial, proiectul prevedea construirea unui canal de 198 de kilometri, capabil să irige eficient terenurile agricole din Bărăgan, să reducă riscul de inundații în lunca Siretului și să servească drept cale de transport fluvial. Estimările realizate în 2012 indicau o investiție necesară de aproximativ 3,5 miliarde de euro pentru finalizarea lucrărilor, cu promisiunea de a iriga circa 10% din suprafața agricolă a țării.
Între timp, lucrările au stagnat, iar structurile deja realizate s-au degradat. În 2025, autoritățile reiau inițiativa, într-un context marcat de schimbări climatice și nevoia stringentă de modernizare a sistemului de irigații.
Citește și: Avertismentul lui Tanczos Barna despre războiul comercial declanșat de Trump. Ce măsuri trebuie să ia România
Investiție de 3,5 miliarde de euro în agricultură. Proiectul urmează să asigure irigarea a 10% din suprafața de teren arabil a României
