Ce spune Bolojan despre relația cu Nicuşor Dan şi motivul pentru care i-a refuzat cererea de a nu crește TVA-ul

Premierul Ilie Bolojan a caracterizat relația cu președintele Nicușor Dan ca fiind una „de respect și de colaborare”, explicând că această cooperare este necesară pentru a obține „maximul posibil pentru țara noastră”.

„Este o relație de respect și de colaborare pe care prim-ministrul și președintele trebuie să o construiască în timp, în condițiile reglementărilor constituționale pe care le avem”, a declarat Bolojan, la TVR 1, răspunzând la o întrebare.

Nicușor Dan reacționează după scandalul din Coaliție: „Nu e în regulă ca partidele să se atace între ele. Ar trebui să fie un bloc unit”. Ce spune de alegerile pentru Primăria Capitalei

În anumite zone precum politica externă, apărarea sau reprezentarea României în Consiliul European este nevoie de bună înțelegere, a precizat premierul.

Referitor la creșterea TVA, premierul a explicat că la învestirea Guvernului președintele i-a solicitat să evite pe cât posibil această măsură. Însă, după negocierile cu Comisia Europeană și analizele financiare cu partenerii instituționali, „am ajuns la concluzia că nu putem evita o creștere”.

„Când ești pus în situații excepționale, când ne-am împrumutat cu sume foarte mari în ultimii ani, măsurile de corecție erau absolut necesare”, a argumentat Bolojan, menționând că doar dobânzile plătite anual depășesc 10 miliarde de euro.

Premierul a subliniat că nu a existat o altă posibilitate decât implementarea unui pachet de măsuri care include reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor și eșalonarea investițiilor.

EXCLUSIV Marcel Ciolacu, de partea preşedintelui: „Îi dau dreptate lui Nicuşor Dan. Mărirea TVA este o prostie, e o măsură inflaţionistă”

În privința pensiilor magistraților, Bolojan a precizat că președintele a cerut inițial o perioadă de tranziție de 15 ani: „În ceea ce privește aspectul legat de magistrați, observația domnului președinte a fost legat de o perioadă mai lungă de timp în care să se facă trecerea de la pensionarea după 25 de ani de vechime, adică la 48 de ani, la pensionarea după 35 de ani de vechime, adică la vârsta standard de pensionare de 65 de ani. Și după discuția pe care am avut-o la Palatul Cotroceni, la care au participat și reprezentanții Justiției din România, am venit cu o formulă intermediară care prevede o durată de 10 ani de trecere pe care eu personal consider că este suficientă”, a explicat premierul.

Proiectul de lege a fost adoptat prin asumarea răspunderii, fără ca parlamentarii să propună prelungirea perioadei de tranziție, și urmează să fie analizat de Curtea Constituțională.