În ciuda educației sale occidentale și a influențelor culturale englezești și franceze, regina Maria a fost o admiratoare a gastronomiei românești, pe care o considera o parte integrantă a identității nașionale.
Deși a crescut într-un mediu artistocrastic englez și francez, inima ei aparținea preparatelor tradiționale românești. Se știa despre afecțiunea pe care o avea pentru felurile de mâncare autohtone, pe care le prefera adesea în detrimentul celor internaționale.
Citește și:Pate de casă numai bun de întins pe pâine. Cum îl prepară Cristina Cioran: „ Arată demențial! Doamne și ce bine miroase!”
Printre mâncărurile sale preferate se numărau chiar și sarmalele, care au devenit în timp un simbol al bucătăriei românești. Îi plăcea foarte mult și stufatul de pește, o specialitate din zona Dobrogei, unde influențele turcești și lipovenești au creat o varietate de preparate bazate pe pește proaspăt.
Atunci când venea vorba de dulciuri, regina Maria avea o slăbiciune pentru cozonac, desertul tradițional românesc pe care îl punea mai presus decât prăjiturile și torturile sofisticate ale bucătăriei occidentale. Cozonacul era prezent mereu la mesele festive organizate de regină, în special în preajma sărbătorilor.
Se spune că regina prefera varianta tradițională a cozonacului, cu nucă, dar nu refuza nici umpluturile mai moderene pentru acea perioadă, cum ar fi cele cu cacao sau rahat.
Regina Maria a fost întotdeauna o susținătoare a culturii românești, în care a găsit o sursă de inspirație și un mod de a se apropia mai ușor de oameni. Regina demonstra poporului respectul său pentru obieciurile locale, dar și dorința de a încuraja păstrarea identității naționale.
Citește și:Rețeta de prăjitură cu foi de zahăr ars a Corneliei Rednic: ”Așa o făcea bunica. Este o prăjitură simplă, un deliciu”
Desertul delicios care o îndulcea pe regina Maria a României. Dulciurile din străinătate, făcute de francezi și englezi, nu o impresionau la fel de tare
