ÎCCJ decide astăzi, 26 februarie, asupra reluării turului doi al alegerilor prezidențiale, după ce suveranistul Călin Georgescu a făcut, prin intermediul unui avocat de-ai săi, recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Asta după ce Secția de Contencios Administrativ a instanței ierarhic inferioare i-a respins cererea prin care solicita, inițial, reluarea turului doi.
Acțiunea nu a fost formulată de Călin Georgescu personal, ci de o asociație civică ca „mandatar procesual” al candidatului independent, pentru a nu se putea susține că suveranistul cere în nume personal anularea deciziei CCR.
Libertateaarată că independentul se află în spatele acestui demers juridic, motivând că în dosarul 7654/2/2024 de pe rolul Înaltei Curți are calitatea de recurent, pe când la Curtea de Apel București apare doar Asociația care a depus acțiunea.
Citește și :Călin Georgescu vine cu soţia la mitingul din Piaţa Victoriei. Apel pentru români: „Ţara are nevoie de noi toţi!”
Practic, Călin Georgescu cere anularea notelor de informare prezentate în CSAT de serviciile de informații și cele de apărare, din care se arată că suveranistul a crescut în mod artificial în sondaje, de la 1% la 23%, inclusiv cu ajutorul unui „actor statal”.
În cererea depusă pe rolul instanței, Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice, condusă, se pare, de Cătălin Georgescu, avocatul care a reușit, în trecut, să scoată SRI din anchetele penale.
În cererea depusă pe rolul instanței, reclamanta APALP a susținut, pe scurt, următoarele:
Pe data de 18 decembrie 2024, instanța de fond i-a respins acțiunea suveranistului, pentru următoarele considerente:
„Susținerea reclamantei prin acțiune (că așa zisele actele administrative contestate, respectiv Notele de informare ale serviciilor de informații, sunt acte emise cu exces de putere, fiind cel mai grav abuz de încălcare colectivă a drepturilor și libertățile cetățenilor, ce afectează fundamentele democratice ale statului de drept și suveranității poporului), nu pot fi luate în considerare de către instanța de judecată, ca fiind adevărate acte administrative, în sensul dispozițiilor art. 1 alin. 1 și art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004.
Curtea apreciază din coroborarea celor două texte de lege că, pentru a fi admisibilă acțiunea în contencios administrativ, este necesar că actul a cărui suspendare sau anulare se solicită de către reclamantă să fie un act administrativ ce are ca trăsătură esențială producerea de efecte juridice, prin naștere, modificare sau stingere de drepturi și obligații.
În acest sens, este vorba despre manifestarea de voință a actului juridic cu scopul de a produce efecte juridice proprii, a căror realizare este garantată prin forța de constrângere a statului, conform normelor legale în vigoare.
Citește și :Traian Băsescu susţine candidatura lui Călin Georgescu. „Nu va câştiga alegerile. Cel mai bine ar fi să fie bătut la vot”
De aici rezultă că doar actele administrative, ca manifestări de voință al autorităților publice, emise în regim de putere publică și care produc efecte juridice, pot fi supuse controlului instanțelor de contencios administrativ, în raport de cadrul normativ aplicabil.
De asemenea, afirmația reclamantei prin motivele inserate în acțiune că prin Notele de informare (apreciate ca fiind acte administrative emise cu exces de putere și care au încălcat drepturi universale, constând în dreptul la vot al cetățenilor, precum și dreptul de a fi ales) nu este întemeiată, deoarece acțiunea serviciilor de informații și actele emise de acestea nu au intervenit în vederea anulării alegerilor din data de 24 noiembrie 2024, ca drepturi fundamentale ale cetățenilor, cum din eroare menționează reclamanta.
Curtea consideră că actele ce fac obiectul prezenței cauze sunt rezultate în urma activității de informații realizată de către structurile cu atribuții în domeniul securității naționale, având ca scop exclusiv informarea beneficiarilor legali și nicidecum producerea de efecte juridice, în sensul modificării realității juridice, prin naștere, modificare sau stingerea unor raporturi juridice.
Trebuie arătat că Notele de informare ce fac obiectul acțiunii reprezintă acte care vizează colaborarea inerentă și obligatorie între instituțiile statului, care au obligația legală de a contribui la îndeplinirea unui obiectiv comun, constând în asigurarea securității naționale și a ordinii publice.
Prin urmare, scopul Notelor de informare contestate nu este reglementarea unor relații juridice, ci informarea și prevenirea unor amenințări la adresa securității naționale, reprezentând rezultatul activității de informații, realizate în scopul securității naționale.
Mai trebuie menționat și faptul că Notele de informare nu au caracter imperativ, în sensul că prin natura lor, să dispună sau să impună măsuri, obligații, interdicții ori restricții. Acestea reprezintă în mod exclusiv documente cu caracter informativ, ce sunt destinate informării beneficiarilor legali.
Afirmația reclamantei, prin acțiunea formulată, constând în anularea alegerilor pentru motive de fraudă și «contestate» de serviciile de informații prin actele emise, constituie un precedent de o gravitate extremă, care în lipsa unor prevederi legale și remedii concrete, bazate pe o jurisprudență bogată, care fac aplicarea unor principii sau prevederi cu valoare de principiu, reprezintă o gravă afirmație prin care se urmărește denaturarea adevărului, în legătură cu principiile de drept reglementate de legislația națională și confirmată prin jurisprudență, precum și cu modalitatea de desfășurare a alegerilor din data de 24 noiembrie 2024.
În acest sens, Curtea apreciază că natură documentelor ce fac obiectul prezentei cauze se analizează și prin raportare la intenția emitenților, care la momentul emiterii notelor de informare, nu au avut prefigurarea modului în care vor fi utilizate, în sensul că acestea vor fi invocate în preambulul Hotărârii CCR nr. 32/2024.
De aici rezultă că Notele de informare emise de către pârâte, și care constitutie obiectul prezentei acțiuni, nu îndeplinesc în mod cumulativ condițiile stabilite de legiuitor pentru a fi considerate acte administrative propriu-zise sau asimilate acestora, așa cum este reglementat de Legea nr. 554/2004”, arată Curtea de Apel București în motivarea Hotărârii nr. 138 din 18 decembrie 2024.
ÎCCJ decide astăzi asupra reluării turului doi al alegerilor prezidențiale. Se judecă recursul făcut de avocații lui Călin Georgescu
