Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ilie Bolojan, a afirmat că marele merit al Ordonanţei „trenuleţ” este că nu s-au majorat cheltuielile statului şi a explicat că dacă aceasta nu era adoptată atunci nu am fi avut un deficit de peste 8%, ci am fi ajuns la un deficit de 11-12%, iar acest lucru însemna că România intra în incapacitate de plată.
”Totul este bine cât timp România este o ţară stabilă, Cât timp echilibrele bugetare sunt respectate şi cheltuielile nu scapă de sub control. Şi dacă este un merit major al acestei ordonanţei trenuleţ, pentru care noi am susţinut că acest guvern să se formeze cât mai repede, este că, în primul rând, nu s-au mai majorat cheltuielile statului. Acesta este rolul fundamental al acestei ordonanţe mult hulite pe bună dreptate. Dar dacă nu s-ar fi adoptat, vă rog să vă gândiţi că nu am fi avut un deficit de peste 8%, ci am fi ajuns la 11-12%, ceea ar fi însemnat pentru România intrarea în incapacitate de plată”, a declarat Ilie Bolojan, duminică, la Digi 24.
Alegerile prezidenţiale 2025 pot fi amânate, spune Ilie Bolojan: „Ar putea fi cel mai devreme în luna mai”
El a explicat că dacă nu era adoptată Ordonanţa trenuleţ atunci ”intrau în cascadă nişte indexări, nişte chestiuni suplimentare care ar fi dat peste cap în totalitate echilibrele bugetare”.
Bolojan a fost întrebat ce cheltuieli se reduc. ”Aşa cum rezultă din textul ordonanţei, noi avem în vedere o reducere a cheltuielor cu 1% din PIB, ceea înseamnă aproximativ 20 de miliarde de lei, dar asta nu poţi să o anunţi şi să o faci de pe o zi pe alta şi veţi vedea în perioada următoare, vom lucra, ne-am organizat în aşa fel încât de peste tot, de unde sunt instituţii care nu-şi justifică existenţa în totalitate, unde avem personal excedentar, unde lucrurile pot fi făcute mai ieftin, unde pot fi scăzute cheltuieli, veţi vedea această chestiune”, a transmis liderul PNL.
Ilie Bolojan: Crin Antonescu este susţinut de PNL pentru a fi candidatul coaliţiei de guvernare la Preşedinţie
El a mai declarat că testul coaliţiei va fi dat în următoarele luni. ”Testul acestei coaliţii se va da în lunile următoare şi, într-adevăr, dacă vom face acest lucru, înseamnă că am înţeles că lucrurile nu mai pot să continuă aşa. Dacă nu veţi vedea această chestiune, atunci înseamnă că nu am înţeles ce s-a întâmplat. ar aceste lucruri vor depinde sigur de atitudinea tuturor partidelor din coaliţie, vor depinde de priorităţile pe care ni le vom stabili şi de oamenii pe care îi vom nominaliza în lunile următoare pe poziţiile care mai sunt de nominalizat, în aşa fel încât să fie oameni care înţeleg că atunci când eşti pe o funcţie ai o responsabilitate inclusiv personală să elimini risipa şi să îi respecţi pe oameni”, a mai afirmat Ilie Bolojan.
Ordonanța Trenuleţ (OUG 156/2024) a fost publicată înMonitorul oficialcu aproximativ 2 ore înainte de Anul Nou. Practic, măsurile se aplică în câteva ore. Câteva măsuri au dispărut, unele au fost modificate și au apărut altele noi, cum ar fi cele referitoare la salariile din construcții, agricultură și industria alimentară
Salariile bugetarilor nu vor crește în anul 2025 și vor fi înghețate la nivelul lunii noiembrie 2024.
Și indemnizațiile pentru demnitari se mențin la nivelul lunii noiembrie 2024.
Primele și sporurile acordate bugetarilor se mențin de asemenea la nivelul lunii noiembrie 2024.
Pensiile din România nu vor crește, ci vor rămâne la nivelul din noiembrie 2024. Punctul de pensie rămâne la valoarea de 81 lei. Măsura se aplică și pensionarilor speciali din justiție, domeniul aeronautic, pensii militare etc.
Ordonanța prevede înghețarea alocațiilor pentru copii la valorile stabilite în 2024. Măsura oprește creșterea anuală bazată pe rata inflației din anul 2023, conform legii 61/1993, care ar fi adus o majorare de 10,4% în 2025.
„Art. X – În anul 2025 se mențin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna noiembrie 2024: […] l) alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
De la 1 ianuarie 2025 se suspendă ocuparea posturilor la stat prin concurs, cu excepția posturilor unice sau a posturilor pentru care au fost deja demarate concursuri, dar și pentru alte excepții.
Impozitul pe dividende se majorează de la 8% la 10%.
„Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul”.
Pragul la microîntreprinderi scade la 250.000 euro în 2025 și la 100.000 de euro începând cu 1 ianuarie 2026. Pragul actual este de 500.000 de euro.
O noutate este că angajații din sectorul agricol și industria alimentară nu vor mai avea salariu minim diferențiat. De la 1 ianuarie 2025, salariul minim în agricultură și industria alimentară va fi majorat de la 1 ianuarie 2025 la 4.050 de lei, nivel la care este stabilit să crească și salariul minim brut pe economie. În prezent, în sectorul agricol salariul minim este de 3.436 lei.
Salariul minim în construcții va rămâne și de la 1 ianuarie la nivelul de 4.582 lei.
Ordonanța prelungește facilitatea ce constă în 300 lei netaxabili, pentru cei plătiți cu salariul minim brut pe țară, pentru a acoperi și anul 2025.
Facilitățile fiscale acordate angajaților din agricultură, IT și construcții se elimină complet, conform cerințelor din PNRR privind sistemul fiscal.
Astfel, se abrogă inclusiv excepția de la contribuțiile virate în Pilonul II de pensii private obligatorii. Drept urmare, aproape 1 milion de salariați revin cu contribuțiile lunare la Pilonul II.
Angajatorii urmează astfel să le rețină angajaților și să vireze integral cota de CAS de 25%, din care 4,75% merg în conturile personale din Pilonul II ale salariaților, dar și impozitul de 10%.
”(5) Calculul contribuţiei de asigurări sociale datorate de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi de către instituţiile prevăzute la art. 136 lit. d) – f) se realizează prin aplicarea cotei prevăzute la art. 138 lit. a) asupra bazelor lunare de calcul prevăzute la art. 139, art. 143 – 145, după caz, în care nu se includ veniturile prevăzute la art. 141 şi 142.”
Valoarea voucherelor de vacanță scade la 800 de lei, în anul 2025. Beneficiarii vor trebui să facă o co-plată până la suma de 1.600 lei.
Guvernul reintroduce celebra „taxă pe stâlp” din Guvernul Ponta, însă a modificat la 1% cota acesteia, de la propunerea anterioară de 1,5%.
Astfel, se introduce un impozit suplimentar pentru construcțiile considerate speciale, de 1%, aplicabil cu data de 31 decembrie 2024. Aceste construcții includ centralele hidroelectrice, centralele termoelectrice, centralele nuclearo-electrice, stațiile și posturile de transformare, stațiile de conexiuni electrice, sondele de țiței, sondele de gaze naturale, sondele de sare, dar și altele.
Guvernul Ciolacu reintroduce astfel celebra „taxă pe stâlp” inventată de guvernul Ponta în 2014 și care fusese eliminată în 2017.
Circa 300 de magistrați vor putea să primească în continuare diurne uriașe de 2% pe zi din salariul lor brut, ajungând astfel la venituri anuale de sute de mii de lei.
Guvernul a modificat proiectul de ordonanță a austerității pentru a pastra privilegiile unor magistrați, așa cum spuneau pentru G4Media surse guvernamentale.
Modificarea vine după ce versiunea mai dură a OUG de duminică a provocat mare nervozitate în rândul membrilor CSM.
Ordonanța limitează la 6 călătoriile gratuite cu trenul pentru pensionari și angajații companiilor din cadrul Ministerului Transporturilor.
Studenții vor beneficia de reducere de 90% din biletul de tren doar pentru călătoriile între localitatea de domiciliu și orașul unde are sediul facultatea. Anterior, ei beneficiau de reducere pentru orice călătorie, indiferent de plecare sau destinație.
În anul 2025, subvenția alocată partidelor se reduce cu 25% față de nivelul acordat în 2024.
Scad sumele alocate pentru programul de investiții locale Anghel Saligny la maxim 50% din valoarea din 2024.
Redăm măsurile din Ordonanţa Trenuleţ: în forma din Monitorul oficial:
Până în 30 iunie 2025, CNAS și ministerul Sănătății trebuie să propună un memorandum cu privire la măsuri de reducere și eficientizare a cheltuielilor și de creștere a calității serviciilor medicale.
La acest capitol nu va fi nicio modificare, cuantumul burselor fiind același și acum.
Pentru personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apãrare, ordine publicã și securitate naționalã ale cãror solde de funcție/salarii de funcție/salarii de bazã nete acordate în luna prestãrii serviciilor turistice sunt de pânã la 8.000 lei lunar, inclusiv, se deconteazã 50% din valoarea serviciilor turistice prestate de orice structurã de primire turisticã clasificatã aflatã pe teritoriul României, achiziționate direct sau prin intermediul unei agenții de turism licențiate, respectiv maxim 800 de lei pentru servicii turistice prestate în valoare de cel puțin 1.600 lei.
În plus, din acele sume nu va mai putea acorda prime angajaților.
Sumele respective vor fi considerate ca venituri ale bugetului de Stat.
IMPORTANT:Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care a depășit această limită, fără posibilitatea de a mai opta pentru perioada următoare.
Pentru anul fiscal 2025/2026, limita veniturilor realizate reprezentând echivalentul în lei a 250.000 euro, respectiv 100.000 euro de la 1 ianuarie 2026, se verifică pe baza veniturilor realizate de către persoana juridică la data de 31 decembrie 2024, respectiv la 31 decembrie 2025. Condiția referitoare la ponderea veniturilor din consultanță/management în veniturile totale la data de 31 decembrie 2025 nu se aplică pentru calculul limitei de 250.000 euro.
Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri.
Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri. În situația construcțiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al unităților administrative-teritoriale impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/ folosință cu titlu gratuit/închiriere.
Termenii de plată sunt 30 iunie și 30 octombrie.
Ilie Bolojan, anunţ grav despre ordonanţa austerităţii: „Riscam intrarea în incapacitatea de plată”. LISTA măsurilor
