În motivarea deciziei, instanța a subliniat că Săvulescu a executat deja pedeapsa în Italia, un fapt demonstrat printr-o ordonanță emisă de Tribunalul de Supraveghere din Milano.
Astfel, instanța a hotărât că „sentinţa penală nr. 148/10.07.2017 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr.32/A/07.02.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, nu mai poate fi pusă în executare faţă de contestatorul-condamnat Săvulescu Emil Dragoș, ca urmare a recunoaşterii şi executării pedepsei în Republica Italiană, potrivit Ordonanţei nr. 6340/30.05.2024 pronunţată de Tribunalul de Supraveghere din Milano.”
Totodată, instanța a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea emis de Curtea de Apel București în februarie 2019 și a retras mandatul european de arestare.
„Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 288/2017 din 07.02.2019, emis de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală şi retrage mandatul european de arestare nr. 2 din 08.02.2019.”, se arată în decizie.
De asemenea, instanța a stabilit că „cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia”, în conformitate cu prevederile legislației penale.
Citeşte şi: Adrian Alexandrov, citat filosofic după ce instanţa i-a respins Elenei Udrea cererea de eliberare: „Dacă omori un gândac, eşti erou”
Dragoș Săvulescu a fost condamnat definitiv în 2019 la cinci ani și jumătate de închisoare pentru implicarea în dosarul retrocedării plajelor din Mamaia. La scurt timp după pronunțarea sentinței, Săvulescu a fugit din România și s-a stabilit în Italia, unde a fost dat în urmărire internațională. În ianuarie 2020, el s-a predat autorităților italiene în orașul Napoli, iar ulterior, Curtea de Apel din Napoli a respins cererea României de extrădare.
De asemenea, instanța italiană a transformat pedeapsa de cinci ani și jumătate în două luni și cinci luni, cu suspendare, aplicând legislația italiană. Instanța a argumentat că faptele pentru care a fost condamnat Săvulescu erau deja prescrise la momentul condamnării definitive, invocând astfel deciziile Curții Constituționale a României privind prescripția faptelor penale.
Italia a devenit, în ultimii ani, un refugiu pentru mai mulți fugari celebri din România, printre care și fostul baron PSD Ionel Arsene, fosta șefă a DIICOT Alina Bica și fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, Mario Iorgulescu.
Citeşte şi: Horaţiu Potra e liber, a scăpat şi de controlul judiciar. Procurorii cereau arestarea preventivă a fostului luptător în Legiunea Străină
Milionarul Dragoş Săvulescu ar putea scăpa de închisoare. Curtea de Apel a retras deja mandatul european de arestare , dar decizia nu este definitivă
