Zăpada de afară aduce cel puţin 500 milioane de euro în plus în conturile fermierilor. „Această zăpadă a adus un adaos de maximum 500 kg/hectar la grâu. Adică, dacă noi estimam o producţie de 4 tone/hectar cu apa pe care o aveam, acum estimăm 4,5 tone/hectar. (…) Zăpada a adus un pic de rezervă de apă în sol, dar mai avem nevoie. La noi la Costeşti rezerva de apă din sol e de 280 de litri, iar ca să fie un an normal spre medie e nevoie de 380-400 de litri şi ne mai trebuie 100 de litri în martie ca să fie un an bun“, a spus Mădălin Iulian Cîrtoc, manager al companiei Agro Mady Arenda, din comuna Costeşti, judeţul Argeş.
Prognoza pe următoarele patru săptămâni: Vremea se încălzeşte din martie, urmează inversiune termică şi ploi
Doar diferenţa adusă de zăpadă, care creşte producţia de grâu de la 4 la 4,5 tone pe hectar, duce la o recoltă totală de aproximativ 10 milioane de tone. Această diferenţă de apă adaugă un milion de tone în plus, valorând aproximativ 200 mil. euro. Fermierul a mai menţionat că nu numai zăpada ne ajută, ci şi stratul care s-a aşezat pe pământ şi ajută cultura să se apere împotriva gerului.
Costurile s-au redus pentru că zăpada a venit ca o plapumă care a apărat cultura. Rapiţa, de exemplu, n-ar fi rezistat multe zile la temperaturi negative şi noi ar fi trebuit să intervenim cu biostimulatori ca să o aducem la normal şi însemnau costuri în plus. Rapiţa e sensibilă la temperaturi sub 7 grade Celsius, care se anunţă în săptămâna următoare, iar zăpada e o izolaţie termică.
Harta stratului de zăpadă
Zăpada recentă va susţine şi culturile de primăvară, precum porumbul şi floarea-soarelui, prin îmbunătăţirea rezervei de apă din sol, însă impactul exact va fi clar abia în aprilie. Anul trecut, producţia de porumb a atins un minim de 7,5 milioane de tone, dar anul acesta ar putea avea 10 milioane de tone. Totuşi, suprafaţa cultivată cu porumb a scăzut, pe fondul unei orientări mai mari către rapiţă, considerată mai rentabilă.
Daniel Diaconu, expert hidrolog, a menţionat că deşi a nins, în anumite regiuni, precum Câmpia Olteniei şi parţial Depresiunea Transilvaniei, persistă seceta pedologică. Şi Mădălin Cîrtoc, agricultor din judeţul Argeş, consideră că „zăpada a fost o salvare pentru întreaga agricultură, într-un moment în care deficitul de apă era extrem de mare.“ Totuşi, rezervele de apă din sol nu s-au refăcut complet şi este nevoie de precipitaţii suplimentare pentru a susţine culturile până în luna mai. De asemenea, lacurile din sudul ţării sunt secate de doi ani, iar pentru a se reface ar fi necesare ploi abundente sau zăpezi mult mai mari.
Prognoza pe două săptămâni: După ger, vin ploile, Babele 2025 aduc vreme capricioasă. Cum va fi vremea în fiecare regiune
„Zapada este o veste bună, mai ales că, în ultimele două săptămâni, nu au mai fost precipitaţii, iar fermierii începuseră să-şi facă griji. Deşi toamna a fost favorabilă, cu suficiente precipitaţii, exista temerea că am putea intra pe o traiectorie de secetă, ceea ce ar fi fost problematic. Această ninsoare a îmbogăţit rezervele de apă din sol şi a risipit grijile pentru cel puţin o lună – o lună şi jumătate, cel puţin în zona de sud“, a mai spus Răzvan Prelipcean, cofondator al Naturleg, pentruZF.ro.
